ROMANIA -a different view-

Ziua Internaţională a Femeii

Cu acest prilej, Institutul Naţional de Statistică urează „La mulţi ani! ”tuturor
femeilor din România, punând la dispoziţia publicului o selecţie de date şi informaţii
statistice.

• Populația rezidentă a României la 1 ianuarie 2014 a fost de 19947,3 mii locuitori,
din care 9746,0 mii bărbați (48,9%) şi 10201,3 mii femei (51,1%). Față de anul 2004,
populația a scăzut cu peste 1500 mii persoane. Valorile negative ale sporului
natural, conjugate cu cele ale soldului migrației internaționale au făcut ca populația
țării să se diminueze constant.

• În ceea ce priveşte structura populației pe sexe, populația feminină continuă să fie
predominantă, ponderea ei în totalul populației scăzând de la 51,3% (1 ianuarie
2004) la 51,1% (1 ianuarie 2014).

• La 1 ianuarie 2014, raportul de masculinitate era de 95,5 persoane de sex masculin
la 100 persoane de sex feminin (față de 95,0 persoane de sex masculin la 100
persoane de sex feminin în 2004).

• Piramida vârstelor reflectă fidel cronica generațiilor, evidențiind disproporțiile în
populație, pe vârste şi sexe. Structura pe vârste a populației poartă amprenta
caracteristică a unui proces de îmbătrânire demografică, cauzat în principal de
menținerea de lungă durată a natalității la un nivel scăzut, ceea ce a îngustat din
ce în ce mai mult baza piramidei.

• Vârsta medie a populației rezidente a fost la 1 ianuarie 2014 de 39,5 ani la bărbați
şi 42,7 ani la femei.

• În anul 2013, contingentul feminin fertil de 15‐49 ani a fost de 4.683 mii (45,8%
din totalul populației feminine), în scădere cu aproape 27,4 mii persoane față de
anul 2012. 

 
• Rata totală a fertilității, reprezent ând numărul mediu de copii pe care i‐ar aduce
pe lume o femeie în condițiile fertilității pe vârste din anul 2013 a fost de 1,4
copii la o femeie, deci sub valoarea care ar asigura simpla înlocuire în timp a
generațiilor (2,1 copii la o femeie). Tinerele cupluri doresc copii mai puțini (unul
de preferință) şi aduşi pe lume la o vârstă mai ridicată. Acestea au devenit
regulile care guvernează comportamentul reproductiv al tânărului cuplu.

• În anul 2013, numărul de născuți‐vii (exclusiv născuții‐vii în străinătate) a fost de
176.013, cu 4.701 născuți‐vii mai puțini decât în 2012. Rata natalității a fost de
8,8 născuți‐vii la 1.000 locuitori în 2013, față de 9,0 născuți‐vii la 1.000 locuitori în
2012. Tendința din anii anteriori s‐a păstrat, născându‐se mai mulți băieți decât
fete, însă în primul an de viață mor mai mulți băieți decât fete. 

 
• Comportamentul reproductiv al femeilor diferă, astfel, în anul 2013, femeile din
urban au născut 94.396 copii, față de 81.617 copii în rural. În urban, structura
populației este mai tânară, de aceea se nasc mai mulți copii. 

 
• Vârsta medie a mamei la naştere (28,0 ani) şi la prima naştere (26,4 ani) s‐a
menținut în 2013 aproape la acelaşi nivel ca în anul precedent (27,9 ani vârsta
medie a mamei la naştere şi 26,2 ani vârsta medie a mamei la prima naştere). În
2013, femeile din mediul rural au continuat să nască primul copil la o vârstă mai
tânără (23,8 ani) comparativ cu cele din urban (28,0 ani). 

 
• Speranța de viață la naştere a femeilor a fost, în anul 2013, de 78,28 ani (78,72 ani
în urban şi 77,69 ani în rural), cu 7 ani mai mare decât valoarea înregistrată
pentru bărbați (71,24 ani).

• În anul 2013, s‐a înregistrat aproape acelaşi număr de căsătorii ca în anul 2012,
numărul acestora fiind de 107.507 căsătorii (107.760 căsătorii în 2012), iar rata
căsătoriilor pentru cei doi ani a fost de 5,4 căsătorii la 1.000 locuitori. Cele mai
multe femei au avut vârsta între 25‐29 ani, luna cu cele mai multe căsătorii
înregistrate a fost august, cu 22.673 căsătorii, iar cu cele mai puține a fost aprilie,
cu 3.580 căsătorii înregistrate în anul 2013.

 
• Vârsta medie la căsătorie a fost în anul 2013, de 28,5 ani pentru femei şi 31,9 ani
pentru bărbați. Vârsta medie la prima casătorie a fost de 26,7 ani pentru femei şi
29,9 ani pentru bărbați.

• În anul 2013, s‐au înregistrat 28.507 divorțuri, mai puține cu 2.817 divorțuri față
de 2012, iar rata divorțialității a fost de 1,43 divorțuri la 1.000 locuitori în 2013,
față de 1,56 divorțuri la 1000 locuitori în 2012. 

 
• Din repartizarea pe grupe de vârstă şi sexe a persoanelor care au divorțat se poate
observa că în 2013 femeile din grupa de vârstă 30‐34 ani au avut cea mai mare
pondere (19,9%) din numărul femeilor care au optat pentru această soluție.
Vârsta medie la divorț a fost în 2013 de 37,2 ani ani pentru femei şi 40,8 ani
pentru bărbați.

• În ceea ce priveşte participarea populației la activitatea economică, cele mai
recente date, respectiv cele aferente trimestrului III 2014, relevă  faptul că
populația ocupată  era de   8822 mii persoane; dintre acestea, femeile reprezentau
44,0%.

• Din analiza structurii populației feminine ocupate pe grupe de ocupații reiese că:
- 1,4% au fost cuprinse în grupa membrilor corpului legislativ, ai executivului, a
înalților conducători ai administrației publice, conducătorilor şi funcționarilor
superiori;
- 17,1% au lucrat ca specialişti în diverse domenii de activitate;
- 7,2% erau tehnicieni şi maiştri;
- 5,9 % au avut statutul de funcționari administrativi;
- 18,2% au fost angajate ca lucrători operativi în servicii şi comerț;
- 26,3%  şi‐au desfăşurat activitatea ca lucrători calificați în agricultură,
silvicultură şi pescuit.
- 7,7% au lucrat în grupa muncitorilor calificați şi asimilați
- 16,2% au fost cuprinse în alte categorii de ocupații

• În privința gradului de instruire, din totalul persoanelor ocupate de sex feminin,
20,3% erau absolvente ale învățământului superior, 4,5% ale învățământului
postliceal şi de maiştri, 37,0% au absolvit liceul iar 11,2% şcoli profesionale şi de
ucenici.

INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ