vineri, 6 martie 2015




   Ateneul Român este o sală de concerte din Bucuresti, situată pe Calea Victoriei, în Piața George Enescu. Clădirea, care este realizată într-o combinație de stil neoclasic cu stil ecletic, a fost construită între 1886 și 1888, după planurile arhitectului francez Albert Galleron. În prezent, adăpostește și sediul Filarmonicii „George Enescu”.
În 1935, la initiațiva lui George Enescu, au fost strânse fonduri pentru construcția orgii de concert, amplasată în fundalul scenei.
Ateneul a fost consolidat, restaurat și modernizat în perioada 1994-2004 de arhitectele Ana Braniște, Raluca Nicoară și Gabriela Mindu împreuna cu inginerii Dragoș Badea și Silvia Caraman. A fost redeschis în 2005, cu ocazia ediției a XVII-a a Festivalului Internațional George Enescu.
Circular, dominat de o mare cupolă, cu fațada principală în stil neoclasic, Ateneul are aspectul unui templu ionic, cu șase coloane frontale și două laterale. La intrarea principală, cele opt coloane ionice au proporții similare coloanelor templului Erechteion de pe Acropole. Împrejurul marii cupole a edificiului se pot vedea, săpate în zid, numele unor învățați cunoscuți (Miron CostinGheorghe ȘincaiDimitrie CantemirIon Heliade RădulescuTimotei Cipariu)
În interior, sala de concerte, cu un diametru de 28,50 m, și o înălțime de 16 m, are 600 de locuri la partere și 52 de loji (în total aproximativ 794 de locuri).
În 1933, a început ornamentarea frizei, acceptându-se proiectul elaborat de pictorul Costin Petrescu (1872-1954) din Pitești. Fresca, începută în 1933 și inaugurată în seara zilei de 26 mai 1939, lată de 3 metri și lungă de 70 de metri, se întinde deasupra lojilor, de jur împrejurul tamburului cupolei, cu excepția locului unde se află scena.Este alcătuită din 25 de scene reprezentative din istoria României:
       Împăratul Traian intră în Dacia
       Legionarii romani colonizează Dacia
       Formarea poporului daco-roman
       Straja romană
       Invazia barbarilor
       Începuturile poporului român
       Statornicirea
       Descălecarea
       Statul militar
       Statul administrativ — împărțirea dregătoriilor
       Cruciada romînească
       Ștefan cel Mare
       Epoca de pace și credință
       Mihai Viteazul
       Începuturile culturii românești
       Horia, Cloșca și Crișan
       1821 — Revolta lui Tudor Vladimirescu
       Anul 1848 în Transilvania
       Anul 1848 în Principate
       Al.I. Cuza
       Anul 1859 — Unirea Principatelor
       Carol I — Războiul de Independență
       Războiul întregirii naționale 1916-1918
       Ferdinand I Întregitorul
       Epoca de consolidare
În timpul regimului comunist din România, fresca de la Ateneu, pictată de Costin Petrescu, a fost acoperită cu catifea roșie, cu scopul de a ascunde rolul monarhiei în istoria României. A stat ascunsă privirilor aproape două decenii (1948-1966).
În perioada antebelică, aleile Grădinii Ateneului erau împodobite cu busturile care reprezentau mari oameni politici, de cultură sau artiști români. Din păcate, acestea nu s-au păstrat, pentru că au fost distruse în anii regimului comunist.
După îndepărtarea acestora, în fața Ateneului a fost instalată o singură statuie: „Alergătorii”    realizată în 1913 de sculptorul Alfred Boucher (1850-1934). Actualmente statuia „Alergătorii” este declarată monument istoric cu cod LMI B-III-m-B-20062 și a fost reamplasată din 1950 pe Calea Victoriei.
În prezent, în locul acesteia, în Grădina Ateneului este amplasată statuia lui Mihai Eminescu, executată în bronz, în 1963, de sculptorul Gheorghe D. Anghel.
Ateneul Român este înscris în Lista Monumentelor Istorice din anul 2004, sub cod LMI B-II-m-A-18789, monument de arhitectură de grupă valorică A, de valoare națională și universală.

În ziua de 21 martie 2007, cu prilejul marcării, în România, a aniversării a 50 de ani de la semnarea, la la 25 martie 1957, a Tratatului de la Roma, care a instituit Comunitatea Economică Europeană, pe zidul Ateneului Român a fost așezată o placă spre a marca includerea acestui monument pe lista Patrimoniului European, aprobată cu ocazia Consiliului informal al miniștrilor culturii din Uniunea Europeană, care a avut loc la Berlin, la 13 februarie 2007.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu