vineri, 6 martie 2015



Tendinţele din turism în 2015. Hotelierii îşi reinventează conceptele pentru a oferi experienţe noi generaţiei Y


Industria hotelieră la nivel global cunoaște un val de dezvoltare, inovaţie și creștere a cererii și se plasează într-o poziţie excelentă pentru realizarea de noi câştiguri în cursul anului 2015, pe măsură ce infuziile proaspete de capital din noi zone geografice cresc numărul de jucători din această industrie şi creează un context favorabil pentru achiziţii, se arată în studiul EY: Global hospitality insights: Top thoughts for 2015.

Impactul industriei hoteliere asupra economiei mondiale este în creştere. La nivel global, industria de turism şi călătorii asigură astăzi 266 de milioane de locuri de muncă şi contribuie cu 9,5% la PIB-ul global. În România, turismul a avut în 2013 o contribuție totala de 33,1 miliarde lei (9,9 miliarde de dolari) la PIB-ul României, reprezentând 5,1% din PIB, potrivit raportului Consiliului Mondial al Turismului (WTTC). Consiliul estima o creștere de 5,4% a contribuției totale a turismului la PIB în 2014, urmată de o rată medie de creștere de 3,8% pe an până în 2024, la 50,8 miliarde lei.

Cu o creștere estimată de 3,9% în 2015, industria de turism și călătorii va deveni unul dintre motoarele importante de creștere de la nivel local, regional şi global. Însă, pe măsură ce turismul înregistrează creșteri în toate segmentele – recreere și agrement, afaceri şi de grup –destinaţiile turistice vor fi nevoite să investească eficient şi să implementeze strategii care să le poată ajuta să se diferenţieze de ceilalți.

Atât turismul de afaceri cât şi cel de recreere și agrement s-au îmbunătăţit constant în ultimii ani, revenindu-şi după încetinirea globală înregistrată imediat după colapsul financiar din anii 2008-2009. Infuzia de capital proaspăt transfrontalier şi inovaţia în zona proprietăţilor şi a conceptelor vor reprezenta factorii cheie de stimulare a creşterii în 2015.

Un număr important de noi unități hoteliere se vor deschide în 2015 şi va continua procesul de schimbare a proprietarilor în cazul proprietăţilor atractive existente. Per ansamblu, industria are în plan, în prezent, o tranșă de aproximativ 1,3 milioane de noi locuri de cazare.

Cu toate că, la nivel global, industria ospitalităţii a fost dominată de câteva oraşe cheie sau destinaţii considerate drept cele mai atractive pentru turismul global (cum ar fi New York, Paris sau Londra), pasionaţii de călătorii au început să se îndrepte și către destinaţii noi. Această schimbare a determinat investitorii să identifice numeroase oportunităţi pe pieţele secundare, ceea ce reflectă o căutare extinsă de investiţii cu randamente ridicate.

Fuziuni şi achiziţii pe un trend ascendent:

În ultimii ani, activitatea de fuziuni şi achiziţii (M&A) din sectorul hotelier a generat creşteri solide de la an la an. La nivel global, tranzacţiile au înregistrat o creștere de la an la an de 8%, până în trimestrul al treilea 2014.

Pe viitor, activitatea M&A va fi impulsionată de dorinţa de creştere susținută a afacerilor, de valoarea strategică a tranzacţiilor şi de disponibilitatea capitalului propriu și a finanțării în condiţii favorabile. Volumul mai ridicat de capital care vizează valorificarea oportunităţilor imobiliare la nivel global va genera un context favorabil pentru încheierea de tranzacţii.

În prezent, primele trei pieţe hoteliere pe care se concentrează investiţiile asiatice sunt Manhattan, Hawaii şi Londra, reprezentând 48,5% din totalul investiţiilor hoteliere asiatice la nivel global până în luna octombrie 2014.

Conform raportului, în contextul actual al unei piețe favorabile pentru oportunități de creștere prin efectuarea de achiziții, investitorii din acest domeniu hiper-competitiv trebuie să aibă în vedere întregul ansamblu de riscuri și consecințe care pot decurge din aceste activități. Investitorii vor fi nevoiți să acorde mai multă atenție evaluării acestor oportunități.

Pregătiți pentru millenials:

“Mai puţin înseamnă mai mult” este abordarea cerută de generația Y şi în ceea ce privește industria ospitalității. Pe măsură ce turismul creşte în majoritatea pieţelor din întreaga lume, preferinţele de călătorie şi cererile de cazare din partea celor care preferă hotelurile evoluează. În 2015, generaţia „millennials” (sau generația Y) va continua să aibă o influenţă semnificativă asupra modului în care industria hotelieră își va dezvolta oferta şi asupra tipurilor de servicii pe care hotelierii le vor propune pentru clienţii lor.

Pentru a răspunde acestor cerințe în schimbare, hotelierii caută să vină cu oferte alternative inovatoare care să le completeze pe cele tradiţionale. Astfel de oferte au apărut iniţial în Europa și Asia, dar s-au extins şi în S.U.A. şi pe alte pieţe.

Elena Badea, Director de Marketing, EY România declară:

"Turiștii din generaţia milennialls și cei care au adoptat comportamentul acestora nu caută experienţele sau hotelurile preferate de părinţii lor, ci sunt foarte atenți la costurile pe care și le asumă. Totodată, sunt mult mai concentrați pe experienţele trăite, fie că e vorba de o călătorie de agrement sau de business. România poate fi din această perspectivă o destinaţie atractivă pentru turiştii care caută experienţe autentice, în mijlocul unor comunităţi tradiţionale. Pentru aceşti turişti, lipsa infrastructurii nu mai este un impediment, ci, dimpotrivă, o atracţie, ei căutând destinaţii izolate de cotidianul aglomerărilor urbane.

Aceşti turişti însă sunt şi cei mai conectați la surse de informare digitale. De aceea, un aspect-cheie în valorificarea noii cereri care se conturează îl va reprezenta capacitatea furnizorilor de servicii turistice din România de a avea o prezență puternică online. Astfel, o familie de localnici dintr-un sat de la munte care oferă vacanţe la ţară ce includ meniuri preparate în casă, plimbări cu căruţa şi dormit în fân ar fi util să ştie cum să-şi administreze şi aplicaţia online de rezervări, pagina de Facebook şi contul de PayPal.





Câţi oameni vor mai fi în România în 2060?


Populaţia României va continua să scadă, cu aproximativ 7 milioane de locuitori până în 060, potrivit estimăril

Populaţia României va continua să scadă, cu aproximativ 7 milioane de locuitori până în 2060, potrivit estimărilor, în nicio variantă de proiectare populaţia neputând să înregistreze creşteri, informează Institutul Naţional de Statistică (INS) cu ocazia Zilei Mondiale a Populaţiei (11 iulie).

INS a transmis câteva date referitoare la populaţia României, arătând că, în perspectiva anului 2060, se anticipează că numărul populaţei României va continua să scadă cu aproximativ 7 milioane locuitori (varianta mediană) în comparaţie cu populaţia rezidentă înregistrată în 2013.

"În nici o variantă de proiectare, populaţia României nu va înregistra creşteri. În varianta optimistă (presupunând creşterea fertilităţii, creşterea speranţei de viaţă şi un sold pozitiv al migraţiei externe), în 2060, ţara noastră ar avea cu 5,7 milioane locuitori mai puţin faţă de 2013, iar în cea pesimistă (presupunând scăderea şi apoi menţinerea la un nivel redus a fertilităţii, creşterea speranţei de viaţă şi un sold pozitiv al migraţiei externe) populaţia s-ar diminua cu 7,2 milioane locuitori", precizează INS.

Potrivit sursei citate, la 1 ianuarie 2014 , populaţia rezidentă a României a fost de 19.942.600 locuitori, populaţia feminină fiind majoritară, adică 10.204.200 persoane care reprezintă 51,2 la sută din totalul populaţiei rezidente.

"Comparativ cu 1 ianuarie 2013, la 1 ianuarie 2014 se remarcă adâncirea fenomenului de îmbătrânire demografică prin reducerea ponderii populaţiei tinere (de 0-14 ani) de la 15,7 la sută la 15,5 la sută (-49.500 persoane) şi creşterea ponderii celei vârstnice (de 65 ani şi peste) de la 16,3 la sută la 16,5 la sută (+39.200 persoane). Populaţia adultă (15-64 ani) reprezintă 68 la sută din total, în scădere cu 67.100 persoane faţă de începutul anului 2013. În cadrul populaţiei adulte a crescut ponderea grupelor de vârstă 15-19 ani, 25-29 ani, 35-39 ani, 45-49 ani şi 60-64 ani şi a scăzut cea a grupelor de vârstă 20-24 ani, 30-34 ani, 40-44 ani şi 50-59 ani", se mai arată în comunicat.

Sursa citată precizează că în mediul urban locuiesc peste jumătate dintre locuitorii ţări, respectiv 1.0747.400 persoane (53,9 la sută).

În 20 octombrie 2011, din cele 320 municipii şi oraşe, doar 20 de oraşe aveau populaţie rezidentă peste 100.000 de locuitori. Municipiul Bucureşti deţinea 17,3 la sută din populaţia urbană şi 9,4 la sută din populaţia ţării.

Primele 10 mari oraşe (municipii) din punct de vedere al numărului populaţiei rezidente, sunt: Bucureşti (1.883.400 locuitori), Cluj (324.600), Timişoara (319.300), Iaşi (290.400), Constanţa (283.900), Craiova (269.500), Braşov (253.200), Galaţi (249.400), Ploieşti (209.900) şi Oradea 196.400).

În mediul rural, în cele 2.861 de comune, conform rezultatelor Recensământului Locuinţelor şi Populaţiei din octombrie 2011, locuiau 9.195.300 persoane, reprezenţând 46,1 la sută din populaţia ţării, mărimea medie a unei comune fiind de 3.214 locuitori.

În octombrie 2013, regiunea de dezvoltare Nord-Est (cu judeţele: Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui) deţinea cel mai mare număr de locuitori, cu o pondere de 16,4 la sută în populaţia rezidentă a ţării. La polul opus se situa regiunea de dezvoltare Vest (formată din judeţele: Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş) cu o pondere doar de 9,1 la sută în populaţia rezidentă a ţării.

De asemenea, regiunea de dezvoltare Bucureşti–Ilfov este cea mai urbanizată regiune, populaţia urbană reprezentând 90,2 la sută din populaţia totală a regiunii.

În ce priveşte speranţa de viaţă la naştere, în anul 2013, aceasta a fost de 74,74 ani, în cazul femeilor fiind de 78,28 ani, cu peste şapte ani mai mare decât speranţa de viaţă a bărbaţilor (71,24 ani).

Conform Diviziei de Populaţie ONU, la 1 ianuarie 2014, populaţia lumii a fost de 7,2 miliarde locuitori, iar pentru anul 2060 se prognozează că va fi de aproape 10 miliarde locuitori, estimându-se că populaţia Terrei va creşte anual cu 1,1 la sută.

În prezent, la nivelul planetei se estimează că la fiecare secundă se înregistrează 4,3 naşteri şi 1,8 decese. Ţările cu cea mai mare creştere a populaţiei, în anul 2013, au fost India, China, Nigeria, Pakistan şi Etiopia.

Din 1987, la 11 iulie, în întreaga lume este marcată Ziua Mondială a Populaţiei, această zi fiind aleasă şi declarată ca atare de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru că atunci populaţia lumii a atins pragul de 5 miliarde.

"Este o dată simbolică şi de reflecţie asupra situaţiei generale a populaţiei de pe glob. Creşterea populaţiei mondiale este o problemă căreia i se caută explicaţii ştiinţifice şi i se propun strategii integrate la fel ca şi celorlalte probleme care au dobândit un statut global, chiar dacă în anumite zone ale Terrei populaţia evoluează uneori în contradicţie cu tendinţa generală, aşa cum se întâmplă în «Bătrâna Europă». Continentul nostru îşi justifică numele prin creşterea vârstei medii a locuitorilor şi scăderea continuă a populaţiei, ca şi în România", se mai spune în comunicatul INS.



Mediafax, INSSE




Aproape 40 la sută dintre afacerile din România sunt conduse de femei, din postura de patron sau acţionar majoritar, femeile făcând în general afaceri în comerţ şi consultanţă, potrivit unui studiu remis MEDIAFAX.






Potrivit datelor statistice furnizate de agenţia KeysFin, femeile reprezintă 160.109 din totalul de 444.748 acţionari majoritari la cele 434.239 de societăţi comerciale luate în calcul.

"Dacă ar fi să facem portretul robot al femeii care face afaceri în calitate de acţionar majoritar, aceasta are vârsta medie de 35 - 50 ani, locuieşte la oraş, are studii superioare şi este focusată pe comerţ", arată studiul citat.

Cele mai multe femei implicate în afaceri sunt în Bucureşti (26.255), Cluj (7.284), Constanţa (6.870), Timiş (6.099) şi Bihor (5.316).


Afacerile derulate de românce s-au ridicat, în 2013, la 71,4 miliarde de lei, o suma care reprezintă peste 22 la sută din totalul afacerilor celor peste 400.000 de firme luate în calcul în studiu.

Cele mai multe femei implicate în afaceri din poziţia de acţionar majoritar în România sunt românce (143.365). Pe lângă ele, mai conduc afaceri în România şi femei din China (144), Germania şi Italia (peste 200), Republica Moldova (72), Austria (39), Turcia (38), Franţa (34), Ungaria (27) şi SUA (24).

În privinţa domeniilor de activitate, cele mai multe femei preferă să facă afaceri în comerţ, astfel că peste 23.000 de firme care au ca obiect de activitate acest domeniu sunt conduse sau au acţionari majoritari persoane de sex feminin. Femeile au dezvoltat afaceri şi în sectorul consultanţei pentru afaceri şi management (5.000 de firme), dar şi în sectorul transportului de marfă şi persoane (4.300).

Un alt domeniu în care femeile sunt o prezenţă activă este cel al contabilităţii, auditului financiar şi consultanţei în domeniul fiscal, dovadă fiind cele 3.894 de firme din acest sector care au acţionari majoritari femei.

În topul 10 al preferinţelor femeilor de afaceri din România mai sunt lucrările de construcţii (3.231 firme), barurile (2.895 companii) şi farmaciile (2.237 firme).

Majoritatea firmelor în care sunt implicate femei în calitate de acţionar majoritar au, în medie, trei salariaţi şi o cifră de afaceri de până la 500.000 lei, potrivit studiului citat.

Masuri necesare pentru sustinerea si cresterea exporturilor Romaniei

Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR) a realizat in perioada 18-27 septembrie 2013 o consultare privind masurile necesare pentru sustinerea si cresterea exporturilor Romaniei, sub forma unui sondaj derulat prin intermediul portalului www.immromania.ro si la nivelul membrilor portalului si ai CNIPMMR.

Respondentii acestui sondaj sunt in proportie de 53% intreprinderi mijlocii, 25% intreprinderi mici, 14% microintreprinderi si 8% ONG.


  • 67% dintre respondenti au avut in ultimii 3 ani activitati de export.
  • 89% dintre respondenti nu au beneficiat in ultimii 3 ani de fonduri de la bugetul de stat pentru sustinerea exporturilor.
  • 89% dintre respondenti considera ca sunt necesare adoptarea de masuri pentru sustinerea si cresterea exporturilor si precizeaza urmatoarele domenii unde s-ar putea implementa:


II. Propunerile CNIPMMR

Utilizarea potentialului intreprinderilor mici si mijlocii pentru a patrunde pe piata unica si pe pietele tarilor terte, in special a celor care cunosc o crestere rapida, poate constitui un factor important de favorizare a cresterii si a ocuparii fortei de munca.

CNIPMMR sustine necesitatea sustinerii IMM-urilor si adoptarea de masuri pentru cresterea exporturilor, vizand:

• stimularea constituirii de poli de competitivitate, clustere, retele de firme etc. focalizate pe export, prin acordarea de training si consultanta subventionate pentru firmele care exporta;
• proiectarea si implementarea, apeland la fonduri europene a unor programe de sustinere a exporturilor IMM-uri;
• cresterea fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru sustinerea exporturilor IMM-urilor;
• facilitarea de contacte directe ale intreprinzatorilor si organizatiilor de IMM-uri cu parteneri economici si organizatii de IMM-uri din UE si alte tari;
• acordarea de facilitati pentru IMM-urile care exporta;
• promovarea produselor si serviciilor IMM-urilor pe pietele externe;
• sprijinirea internationalizarii activitatii IMM-urilor romanesti;
• pregatirea intreprinzatorilor in domeniul tehnicilor de promovare a exportului si mai ales, imbunatatirea accesului IMM-urilor la serviciile de consultanta;
• deschiderea pietelor, incheierea unor acorduri bilaterale si multilaterale, eliminarea barierelor, furnizarea de informatii din domeniul vamal, protectia proprietatii intelectuale, protectia investitiilor, standarde, norme, achizitii publice, combaterea coruptiei;
• realizarea de site-uri speciale pe fiecare domeniu si activitate in parte, speciale pentru export;
• sprijinirea serviciilor de consultanta in afaceri pentru export in domeniile transferului tehnologic, previziunii si inovatiei orientate catre client.



Economia Romaniei a crescut cu 2,9% in termeni reali, in 2014. In ultimul trimestru al anului, PIB-ul a urcat cu 0,5%, la egalitate cu Olanda si Marea Britanie
Produsul intern brut a crescut anul trecut cu 2,9%, in termeni reali, fata de 2013, dupa ce in ultimul trimestru cresterea economica a fost de 0,5% fata de trimestrul anterior, serie ajustata sezonier, si de 2,6% comparativ cu aceeasi perioada din 2013, serie bruta, potrivit datelor semnal ale INS.

Astfel, cresterea economica din trimestrul al patrulea a fost in termeni reali de 0,5% fata de precedentele trei luni, in functie de date ajustate sezonier fara corectia cu numarul de zile lucratoare, se arata intr-un comunicat al Institutului National de Statistica (INS).
Comparativ cu acelasi trimestru din 2013, produsul intern brut a avansat cu 2,6% pe serie bruta si cu 2,5% pe serie ajustata sezonier.
"Ca urmare a revizuirii seriei brute pentru anul 2013, in vederea reconcilierii datelor trimestriale cu cele anuale semidefinitive, si a includerii estimarii Produsului intern brut pentru trimestrul IV 2014 in seria trimestriala, seria ajustata sezonier a fost recalculata, indicii de volum fiind revizuiti fata de a doua varianta provizorie a Produsului intern brut pentru trimestrul III 2014", se spune in comunicat.

Cresterea economica din primul trimestru al anului trecut, fata de ultimul trimestru din 2013, a fost ajustata de la 0,8% la 0,3%, iar cea din trimestrul al treilea a fost revizuita in urcare, de la 1,8% la 2,2%, comparativ cu trimestrul al doilea. Datele pentru trimestrul al doilea au ramas nemodificate, la o contractie a PIB de 0,4% fata de primul trimestru al anului.

Comisia Europeana a revizuit in urcare, la inceputul lunii, prognoza privind evolutia PIB pentru anul trecut, de la 2% la 3%, datorita rezultatelor bune obtinute in trimestrul al treilea, pe fondul intensificarii peste asteptari in zona consumului privat si a exporturilor. Totodata, pentru 2015 estimarea Comisiei s-a apreciat de la 2,4% la 2,7%.

Banca Mondiala a revizuit la mijlocul lunii ianuarie prognoza pentru cresterea economica de anul trecut, de la 2,7% la 2,6%, dupa ce nivelul fusese ajustat in octombrie, fata de estimarea de 2,8% in iunie.

Compania Coface estima la finele lunii ianuarie un avans al PIB in 2014 de maxim 2,5%, nivelul de anul trecut depinzand de consumul din luna decembrie.

Romania, la egalitate cu Olanda, Marea Britanie si Portugalia

La nivelul Uniunii Europene, Romania a inregistrat a cincea mare crestere economica in trimestrul al patrulea compartiv cu trimestrul anterior, de 0,5%, la egalitate cu Olanda, Marea Britanie si Portugalia. Estonia a consemnat cel mai mare avans economic din UE, de 1,1%, in timp ce economiile Ciprului, Greciei si Finlandei s-au contractat cu 0,7%, 0,2% si, respectiv 0,3%.

Si prin comparatie cu trimestrul al patrulea din 2013, economia Romaniei a inregistrat al cincelea cel mai bun ritm de crestere in UE, de 2,5%. Ungaria a consemnat cel mai mare avans al PIB, de 3,4%, fiind urmata de Polonia (3,1%), Marea Britanie (2,7%) si Estonia (2,6%).

La polul opus s-au situat Ciprul, a carui economie a scazut cu 1,9%, Italia, cu o contractie economica de 0,3%, si Finlanda, cu un declin de 0,1% al produsul intern brut.



    

Ziua Naţională a României a oferit privilegiul a trei dintre cei mai mari sportivi ai ţării noastre să răspundă la întrebarea: "De ce iubim România?".

Deşi e plecată de ani buni din ţară şi s-a stabilit în Statele Unite ale Americii, Nadia Comăneci, prima gimnastă din lume care a oprit tabela la nota 10, iubeşte România şi a promovat peste tot pe unde a mers ţara natală. "Pentru mine, România înseamnă acasă, familie, prieteni, oameni de mare valoare. Este ţara în care am crescut, m-am format şi despre care voi vorbi de fiecare dată cu mare respect şi iubire. La mulţi ani, România", a declarat Nadia pentru Libertatea.

A boxat cu steagul tricolor deasupra capului şi a făcut fericiţi milioane de români pentru galele de box oferite. Leonard Doroftei, actualul preşedinte al Federaţiei Române de Box, are şi cetăţenie canadiană, însă a ales să-şi continue viaţa în România. "Pentru mine, Ziua Naţională a României înseamnă sufletul meu. Eu puteam rămîne în Canada, pentru că am cetăţenie, dar am ales să mă întorc acasă, pentru că nici unde în lume nu e mai bine ca în România", a declarat şi Leonard Doroftei pentru sursa citată.



Unul dintre cei mai mari tensimani români, care a fost numărul 1 ATP şi s-a mîndrit mereu cu ţara sa, este Ilie Năstase, cel care are şi gradul militar de general de brigadă cu o stea, a declarat că vrea să arboreze un steag imens în faţa casei sale. "Pentru mine, România înseamnă casa mea. Şi ca mine cred că gîndesc chiar şi românii plecaţi în străinătate. Nu întîmplător, mulţi dintre ei revin acasă. Vreau să-mi comand un steag de zece metri lungime şi zece lăţime, pe care să-l arborez în faţa casei", a spus şi Ilie Năstase pentru Sportnews.ro.



   Ateneul Român este o sală de concerte din Bucuresti, situată pe Calea Victoriei, în Piața George Enescu. Clădirea, care este realizată într-o combinație de stil neoclasic cu stil ecletic, a fost construită între 1886 și 1888, după planurile arhitectului francez Albert Galleron. În prezent, adăpostește și sediul Filarmonicii „George Enescu”.
În 1935, la initiațiva lui George Enescu, au fost strânse fonduri pentru construcția orgii de concert, amplasată în fundalul scenei.
Ateneul a fost consolidat, restaurat și modernizat în perioada 1994-2004 de arhitectele Ana Braniște, Raluca Nicoară și Gabriela Mindu împreuna cu inginerii Dragoș Badea și Silvia Caraman. A fost redeschis în 2005, cu ocazia ediției a XVII-a a Festivalului Internațional George Enescu.
Circular, dominat de o mare cupolă, cu fațada principală în stil neoclasic, Ateneul are aspectul unui templu ionic, cu șase coloane frontale și două laterale. La intrarea principală, cele opt coloane ionice au proporții similare coloanelor templului Erechteion de pe Acropole. Împrejurul marii cupole a edificiului se pot vedea, săpate în zid, numele unor învățați cunoscuți (Miron CostinGheorghe ȘincaiDimitrie CantemirIon Heliade RădulescuTimotei Cipariu)
În interior, sala de concerte, cu un diametru de 28,50 m, și o înălțime de 16 m, are 600 de locuri la partere și 52 de loji (în total aproximativ 794 de locuri).
În 1933, a început ornamentarea frizei, acceptându-se proiectul elaborat de pictorul Costin Petrescu (1872-1954) din Pitești. Fresca, începută în 1933 și inaugurată în seara zilei de 26 mai 1939, lată de 3 metri și lungă de 70 de metri, se întinde deasupra lojilor, de jur împrejurul tamburului cupolei, cu excepția locului unde se află scena.Este alcătuită din 25 de scene reprezentative din istoria României:
       Împăratul Traian intră în Dacia
       Legionarii romani colonizează Dacia
       Formarea poporului daco-roman
       Straja romană
       Invazia barbarilor
       Începuturile poporului român
       Statornicirea
       Descălecarea
       Statul militar
       Statul administrativ — împărțirea dregătoriilor
       Cruciada romînească
       Ștefan cel Mare
       Epoca de pace și credință
       Mihai Viteazul
       Începuturile culturii românești
       Horia, Cloșca și Crișan
       1821 — Revolta lui Tudor Vladimirescu
       Anul 1848 în Transilvania
       Anul 1848 în Principate
       Al.I. Cuza
       Anul 1859 — Unirea Principatelor
       Carol I — Războiul de Independență
       Războiul întregirii naționale 1916-1918
       Ferdinand I Întregitorul
       Epoca de consolidare
În timpul regimului comunist din România, fresca de la Ateneu, pictată de Costin Petrescu, a fost acoperită cu catifea roșie, cu scopul de a ascunde rolul monarhiei în istoria României. A stat ascunsă privirilor aproape două decenii (1948-1966).
În perioada antebelică, aleile Grădinii Ateneului erau împodobite cu busturile care reprezentau mari oameni politici, de cultură sau artiști români. Din păcate, acestea nu s-au păstrat, pentru că au fost distruse în anii regimului comunist.
După îndepărtarea acestora, în fața Ateneului a fost instalată o singură statuie: „Alergătorii”    realizată în 1913 de sculptorul Alfred Boucher (1850-1934). Actualmente statuia „Alergătorii” este declarată monument istoric cu cod LMI B-III-m-B-20062 și a fost reamplasată din 1950 pe Calea Victoriei.
În prezent, în locul acesteia, în Grădina Ateneului este amplasată statuia lui Mihai Eminescu, executată în bronz, în 1963, de sculptorul Gheorghe D. Anghel.
Ateneul Român este înscris în Lista Monumentelor Istorice din anul 2004, sub cod LMI B-II-m-A-18789, monument de arhitectură de grupă valorică A, de valoare națională și universală.

În ziua de 21 martie 2007, cu prilejul marcării, în România, a aniversării a 50 de ani de la semnarea, la la 25 martie 1957, a Tratatului de la Roma, care a instituit Comunitatea Economică Europeană, pe zidul Ateneului Român a fost așezată o placă spre a marca includerea acestui monument pe lista Patrimoniului European, aprobată cu ocazia Consiliului informal al miniștrilor culturii din Uniunea Europeană, care a avut loc la Berlin, la 13 februarie 2007.