Avem potenţial turistic de 9 miliarde de euro anual. La ce ne foloseşte?
România este una dintre puţinele ţări europene care poate oferi experienţe turistice complete. Are munţi, mare cu plaje de nisip, unica deltă de pe continent, izvoare termale sau minerale, zone sălbatice şi aglomeraţii urbane. Cu toate acestea, două treimi din aceste „bogăţii” rămân neexploatate, pentru că foarte rar sunt dublate de servicii de calitate, o infrastructură solidă care să faciliteze accesul sau investiţii în dezvoltarea lor. Drept urmare, nici turiştii, români sau străini, nu se grăbesc să-şi petreacă vacanţele aici. Cum s-a pierdut pe drum un potenţial uriaş şi ce şanse de recuperare mai există?
Manualele de Geografia României au fost mereu perfect ilustrate. Fotografiile în sine puteau fi un grozav ghid turistic, dar, fără o susţinere adiacentă, se pare că nu au fost suficiente. Anii au trecut, fotografiile s-au învechit, iar România a rămas eterna speranţă care nu-şi atinge potenţialul. Delta Dunării, Bucovina, Maramureşul, nordul Olteniei, Sibiul şi mărginimea, Munţii Apuseni, Valea Prahovei, litoralul Mării Negre, Braşovul şi zona Bran-Moeciu sunt locurile cu cel mai mare potenţial turistic al ţării, care ar putea aduce averi la bugetul de stat, dacă ar fi exploatate la nivelul oportunităţilor pe care le ascund. Natura a făcut tot ce a putut, dar când a venit rândul oamenilor să multiplice aceste avantaje, lucrurile s-au blocat brusc şi toţi turiştii străini care ar fi trebuit să aglomereze hotelurile, restaurantele, plajele şi străzile din România s-au orientat către ţările care au ambalat cu măiestrie oferta turistică, în multe cazuri, mult mai săracă decât cea autohtonă.
„Turismul românesc nu a atins nici o treime din potenţialul real al acestui sector. La nivel de minister de resort se vorbea la un moment dat de o posibilă şi dorită contribuţie a turismului de 10% la Produsul Intern Brut, faţă de mai puţin de 3% în 2011. Ţinta este exagerat de optimistă şi nerealistă, având în vedere slaba susţinere acordată turismului la momentul actual”, spune Corina Martin, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT).
Un studiu recent, realizat de PwC, confirmă spusele Corina Martin. Astfel, veniturile industriei turistice din România s-au redus cu 16% în ultimii patru ani, până la aproximativ 1,5 miliarde de euro în 2011.
Ca de obicei, cifrele oficiale sunt mult mai optimiste. Datele Ministerului Turismului arată o situaţie aproape de două ori mai bună - cheltuielile turiştilor străini în România, dar şi cele pe care le-au făcut românii, unde includ atât înnoptările cât şi excursiile de o zi, s-au ridicat anul trecut la 2,7 miliarde de euro. Suma aceasta ar trebui să fie de trei ori mai mare, dacă România ar funcţiona, din punct de vedere turistic, la capacitate maximă. Asta ar însemna venituri anuale de aproximativ nouă miliarde de euro.
În orice caz, veniturile din turism contribuie mult prea puţin la Produsul Intern Brut. Incomparabil cu situaţia pe care o întâlnim la vecinii din regiune. De pildă, în Bulgaria turismul reprezintă 3,6% din PIB, iar în Ungaria 4%, mai arată studiul PwC.
Două treimi din hoteluri, goale
Să vedem şi partea pozitivă – dacă vreţi să vă cazaţi într-unul dintre hotelurile din România, aveţi şanse minimale să vă loviţi de un eşec şi să nu găsiţi camere libere. La fel a fost şi anul trecut, când gradul de ocupare a hotelurilor a fost de numai 31,6%. Din cei peste 7,5 milioane de vizitatori străini care au fost înregistraţi în 2011 la frontierele României, numai 1,5 milioane au ales să se şi cazeze pe plaiurile mioritice, restul fiind doar în tranzit. La câteva sute de kilometri spre sud, adică la vecinii bulgari, turismul înfloreşte. În timp ce noi ne luptam să convingem anul trecut cei 1,5 milioane de turişti străini că nu au greşit alegând România drept destinaţie de vacanţă, bulgarii erau de patru ori mai ocupaţi, întrucât, potrivit Organizaţiei Mondiale a Turismului, aveau
şase milioane de turişti străini. Printre ei, şi mulţi români, atraşi nu doar de staţiunile ceva mai „dichisite”, dar şi de preţurile şi serviciile care încă mai dau lecţii celor care vând turism în România.
Cu toate acestea, pentru anul în curs se prevede o îmbunătăţire a situaţiei pentru turismul autohton, fiindcă în primul trimestru se înregistra deja un grad de ocupare a hotelurilor de 21%, în condiţiile în care, potrivit ministerului de resort, circulaţia turistică în ultimele două trimestre ale anului este, de regulă, mai intensă. În plus, din 2010 încoace, numărul doritorilor de vacanţe în România este în creştere – cu 12,8% mai mulţi turişti străini în 2011 faţă de 2010 şi cu 16,9% români care rămân acasă în concediu în 2011 faţă de 2010, potrivit ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului. România este o destinaţie atractivă pentru nemţi, italieni, francezi, israelieni, unguri şi americani, motiv pentru care ţările lor constituie şi pieţele prioritare pentru promovarea pachetelor turistice, aşa cum apare menţionat şi în planul de Marketing al României pentru 2011-2015. În acelaşi document sunt specificate şi câteva pieţe de oportunitate, de unde România speră să mai atragă câteva zeci de mii de turişti - ţări precum Olanda, Polonia, Spania, Belgia, Suedia sau Bulgaria.
Litoralul rămâne destinaţia-vedetă
În opinia preşedintei ANAT, „litoralul continuă să rămână destinaţia-vedetă pentru românii care vor să îşi petreacă vacanţa în ţară şi ne bucurăm că acest produs turistic este în evidentă creştere de imagine de la un an la altul”. România stă destul de bine la acest capitol şi în ceea ce priveşte cifrele pentru anul în curs, deoarece, dacă anul trecut au venit pe litoral 1,3 milioane de turişti, anul acesta ANAT speră ca numărul lor să se dubleze. Corina Martin precizează că „cel mai mare succes îl au hotelurile de 3 şi 4 stele cu servicii superioare şi constatăm că merg excelent all inclusive-urile, mai ales că, la început de sezon, am lansat primul Family Club Hotel cu servicii premium all-inclusive”. La rândul său, consultantul în turism Traian Bădulescu a remarcat că, deşi în plin sezon gradul de ocupare este foarte mare pe litoralul românesc, 95% dintre turişti sunt români.
În ciuda unor ultimi ani de relativ declin, se pare că în 2012 a crescut exponenţial numărul turiştilor, cel puţin pe plajele autohtone. Vicepreşedintele Federaţiei Patronatelor din Turism şi Servicii, Nicolae Bucovală, a spus recent că numărul turiştilor de pe litoralul românesc a revenit la nivelul precedent crizei economice. „Comparativ cu ce s-a întâmplat în 2011, ca număr de turişti, anul acesta cred că suntem la nivelul anului 2008-2009. Deci litoralul revine la ceea ce a fost în 2008, stăm bine deocamdată, probabil vom sta bine şi în luna august şi ceva din septembrie”, a mai explicat el.
Cu toate acestea, posibilităţile actuale ale litoralului autohton sunt cu mult depăşite de Bulgaria, care a reuşit să încaseze, în anul 2011, din toate activităţile de turism, aproape patru miliarde de euro. „Ca să-i ajungem din urmă pe bulgari sau pe greci, trebuie să înţelegem că un turist nu are nevoie numai de o cameră - are nevoie de grija gazdelor pentru ca el să se simtă bine. Hotelierii români trebuie să-şi amintească de faptul că suntem consideraţi un popor ospitalier, iar acest lucru trebuie arătat atât turiştilor străini, cât şi celor români, fără nici un fel de diferenţă”, precizează Cristian Curus, directorul de dezvoltare şi strategie al Ovi Travel.
„Consider că pentru extinderea sezonului estival pe litoral ar trebui atraşi mai mulţi turişti străini, pentru perioadele mai-iunie şi septembrie. De asemenea, trebuie dezvoltate destinaţiile şi tipurile de pachete turistice alternative la litoral: turismul balnear, turismul rural, circuitele, turismul cultural”, mai spune Bădulescu. De aceeaşi părere este şi Cristian Curus, care crede că „un alt segment, cu potenţial turistic este cel al turismului balnear – Călimăneşti, Băile Herculane, Băile Felix, Geoagiu-Băi, Slănic Moldova, Govora, Băile Tuşnad sau Sovata sunt numai câteva. În ultimii ani se văd eforturile hotelierilor de a îmbunătăţi serviciile de cazare, precum şi alte servicii oferite - unele hoteluri fiind acum redecorate la nivel occidental, iar, în unele zone, bazele de tratament au fost şi ele modernizate”.
Deşi litoralul pare destinaţia-vedetă, cifrele arată cu totul altceva. Potrivit ministerului de resort, dacă se ia în calcul numărul de înnoptări ale turiştilor români şi străini, pentru anul 2011, ponderea cea mai mare revine marilor oraşe – pe primele trei locuri fiind situate Bucureştiul, Clujul şi Timişoara – şi staţiunilor balneare. Acestea însumează aproape 60% din încasările pe care le-a avut România, respectiv peste 1,6 miliarde de euro. Litoralul s-ar clasa în acest top pe locul al treilea. Trebuie însă menţionat că numărul mare al înnoptărilor în hotelurile din oraşe nu se datorează exclusiv turiştilor veniţi în concediu. În cea mai mare parte a cazurilor, este vorba despre oameni de afaceri, care petrec doar câteva zile, în scop profesional.
Lista de probleme
Infrastructura este principala piedică în calea unei vacanţe, de aceea stimularea turismului ar trebui să aibă ca punct de plecare acest aspect. Astfel, Andrei Creţu, şeful departamentului de servicii de consultanţă pentru management al PwC România a argumentat că „deşi sectorul turistic al României are un potenţial real de creştere, infrastructura de transport şi cea hotelieră inadecvată împiedică dezvoltarea acestuia. De asemenea, sectorul resimte lipsa unui număr suficient de personal calificat în domeniu (bucătari, ospătari, cameriste etc.), în principal ca urmare a faptului că mulţi dintre românii cu astfel de calificări au preferat să lucreze în străinătate, în vreme ce şcolile şi liceele profesionale nu furnizează suficienţi absolvenţi cu pregătirea necesară”.
În ceea ce priveşte infrastructura de transport, deja acesta a devenit un subiect
Promovarea, scumpă și ineficientă
Dacă infrastructura este o mare şi incontestabilă bilă neagră, în ceea ce priveşte promovarea României ca destinaţie turistică, lucrurile s-au îmbunătăţit vizibil în ultimii ani, chiar dacă specialiştii cred că încă nu s-a atins un nivel satisfăcător. Aceştia recunosc că existenţa unui brand de ţară este necesară pentru poziţionarea pe piaţa ofertelor de turism, dar acesta ar trebui dezvoltat în continuare, atât pe plan extern, cât şi intern. Traian Bădulescu, consultant în turism, a argumentat că „este bine că avem un brand turistic. Bun, rău, acesta trebuie promovat agresiv. Însă nu se întâmplă aşa şi pot oferi exemplul Prinţului Charles, care a reuşit să promoveze mai bine România decât orice minister sau altă instituţie”. Mai mult, Bădulescu susţine că „România, ca brand turistic, ar trebui să fie vizibilă peste tot: pe internet, pe canalele TV internaţionale, mass-media internaţionale, în general - în special cele din ţările considerate a fi pieţe ţintă. Se observă o prezenţă – faţă de acum câţiva ani, când lipseam aproape în totalitate – dar, repet, insuficientă”.
Pe de altă parte, directorul de dezvoltare şi strategie al Ovi Travel a explicat că „o frunză şi un spot nu sunt de ajuns. Este nevoie de investiţii - la nivel de staţiune (reamenajarea hotelurilor şi pensiunilor, creşterea numărului de servicii oferite în unitatea de cazare, trainingul angajaţilor), dar şi la nivel naţional – o infrastructură de căi ferate şi şosele la standarde europene”.
Totuşi, experţii sunt de părere că ar trebui promovat turismul şi brandul turistic şi în interiorul ţării. „O astfel de campanie a lipsit, chiar dacă au fost campanii separate de promovare a turismului intern (Paşte în Bucovina, promovarea separată a unor obiective turistice). Mă refer aici la «brandingul intern». Nu poţi promova la maxim un produs dacă nu crezi în valoarea lui şi nu îl cunoşti”, potrivit lui Traian Bădulescu.
De aceea, în acest domeniu, experţii mai spun că România ar trebui să aibă ca model Grecia, Austria sau Ungaria, ţări care încearcă să îşi promoveze toate atracţiile, inclusiv turismul cultural şi balnear şi nu doar marea, sau muntele. Într-un scenariu ideal, România însăşi ar putea deveni un model pentru toate aceste ţări. Are toate premisele pentru a materializa un potenţial uriaş. Dar încă nu cunoaşte drumul, simplu pentru alte state, de la teorie la practică.
România are o capacitate de cazare de aproape 279.000 de locuri, cel mai mic nivel din ultimii ani. În 2009, România avea o capacitate de 303.486 de locuri, iar anul trecut de peste 311.000 de locuri.
Zonele din România, preferate de turiştii străini, sunt, potrivit datelor Ministerului Dezvoltării şi Turismului:
Mari oraşe (inclusiv municipiul Bucureşti)
35,7%
Staţiuni balneare
24,2%
Staţiuni de litoral
17,3%
Staţiuni montane
11,1%
Delta Dunarii, inclusiv Tulcea
0,7%
Alte localităţi
10,9%
Pe de altă parte, românii preferă mai degrabă turismul intern decât cel extern. Conform unui raport al Institutului Naţional de Statistică despre turismul României în anul 2011, dintre persoanele care au petrecut au avut o vacanţă care a durat între patru şi şapte nopţi, cele mai multe au ales:
· o staţiune montană 978.566 – (26.67%)
· o staţiune de litoral 951.674 (27,43%)
· staţiuni balneare 116.742 (3,27%)
· Delta Dunării 23.440 (0,65%)
· circuite 35.985 (1%)
· alte zone 1.460.978 (40,9%)
Mai puţin de un milion de români au ales, în 2011, să-şi petreacă vacanţa în străinătate, destinaţia preferată de majoritate fiind Europa, mai cu seamă Grecia şi Spania.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu